Cele mai multe fraude raportate în 2026 sunt apelurile false, în numele băncii sau al unei instituții: 9.168 din cele 22.141 de sesizări primite de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) în ianuarie–august.
Nicio bancă, ANAF, Poliție, BNR sau firmă de curierat nu îți cere prin telefon, SMS sau e-mail datele cardului, codurile primite prin SMS sau să instalezi o aplicație.
Ai dat datele cardului sau ai aprobat o plată? Sună imediat la bancă, la numărul de pe spatele cardului, și blochează-l. Apoi anunță DNSC la 1911 și fă plângere la Poliție.
Investițiile „sigure” promovate pe rețelele sociale au adus, doar în primele șase luni din 2026, 1.252 de sesizări la Poliție și pagube de peste 58 de milioane de lei, plus peste 2 milioane de euro și aproape 6 milioane de dolari.

Escrocheriile se schimbă de la o lună la alta: mesaje cu amenzi false, telefoane „de la bancă”, magazine care copiază site-uri cunoscute, investiții cu „mentori” pe WhatsApp. Aici strângem avertizările oficiale recente, semnele după care recunoști o țeapă și pașii de urmat dacă ai căzut în capcană. Actualizăm pagina când apar avertizări noi.

Fraudele despre care avertizează acum autoritățile

Telefoane false „de la bancă”

Cineva te sună de pe un număr care pare al băncii tale, uneori după un SMS care îți anunță apelul. Se prezintă ca angajat al băncii, al departamentului de securitate sau al unei autorități și știe deja câteva date despre tine. Îți spune că ai o tranzacție suspectă și îți cere codul primit prin SMS, PIN-ul, datele complete ale cardului, să aprobi o notificare în aplicație, să instalezi o aplicație „de protecție” sau să muți banii într-un „cont sigur”.

Poliția Română a avertizat pe 9 august 2026 că astfel de apeluri se fac adesea în limba engleză, iar numărul afișat poate fi falsificat. Ce faci: închizi și suni tu la bancă, la numărul oficial. Nu da niciun cod și nu aproba operațiuni pe care nu le-ai început tu.

SMS-uri cu amenzi, taxe sau colete neplătite

Primești un SMS că ai o amendă de circulație, o taxă de parcare restantă sau un colet care așteaptă plata transportului, cu un link și un termen scurt. Linkul duce la o copie a unui site oficial, de exemplu Ghișeul.ro, care îți cere datele cardului. Poliția Română a avertizat pe 2 august 2026 că instituțiile nu trimit amenzi prin SMS cu linkuri de plată.

Ce faci: verifici amenzile doar pe ghiseul.ro, scris de mână în browser, sau în aplicația oficială. La curieri, SMS-urile reale pot conține un link de urmărire a coletului, dar nu îți introduce niciodată datele cardului pornind de la un astfel de link. Poșta Română spune că nu cere niciodată date de card sau PIN-uri și nici plata online a taxelor de livrare.

Falși inspectori ANAF

Poliția Română a avertizat pe 14 iunie 2026 despre apeluri de la falși inspectori ANAF, mai ales către administratorii de firme. Escrocii anunță o „rambursare de TVA”, apoi sună o falsă „bancă” și cer date de autentificare și transferuri într-un „cont colector”. Pagubele citate au fost de circa 400.000, 86.000 și 119.950 de lei.

Investiții „garantate” cu „mentori” pe WhatsApp sau Telegram

Reclama arată ca o știre sau folosește imaginea unei persoane cunoscute, iar apoi ești adăugat într-un grup unde „mentori” și alți „investitori” se laudă cu câștiguri. Când vrei să scoți banii, ți se cer „taxe” sau „comisioane anti-spălare”. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) avertizează că banii pierduți la o entitate neautorizată nu sunt acoperiți de Fondul de compensare a investitorilor. ASF a publicat 22 de alerte despre entități neautorizate în 2026, dintre care 11 în iulie–septembrie.

Tot aici intră clipurile trucate (deepfake) cu guvernatorul BNR care promovează o platformă de investiții și site-urile care copiază Bursa de Valori București și promit dividende de peste 23.000 de lei ca să îți ia codul numeric personal și IBAN-ul. BNR nu recomandă investiții, iar Bursa și Depozitarul Central nu cer date și nu cer instalarea de aplicații: la bursă se investește doar printr-un cont deschis la un broker autorizat.

Cardul adăugat în Apple Pay sau Google Pay

Vinzi ceva pe un site de anunțuri, iar „cumpărătorul” îți trimite un link ca să „primești banii”. Pagina îți cere datele cardului și codul primit prin SMS, cu care escrocul îți adaugă cardul în portofelul lui electronic. BNR descrie acest scenariu printre fraudele frecvente. Ca să primești bani, nu ai nevoie niciodată să dai datele complete ale cardului sau un cod.

Credite luate în numele tău

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) a primit în 2026 peste 170 de cereri legate de fraude, cele mai multe despre credite luate în numele victimelor după ce acestea au instalat, la cererea escrocilor, o aplicație de acces la distanță, de obicei după o discuție pe WhatsApp. Pagubele au ajuns la 20.000 de euro, iar băncile au refuzat în majoritatea cazurilor concilierea, pentru că operațiunile au fost făcute cu ajutorul titularului.

Mesaje false în numele unor firme

În septembrie 2026, PAD România a avertizat despre mesaje care cer „verificarea poliței” de asigurare a locuinței și codul numeric personal, iar FAN Courier are pe prima pagină a site-ului un avertisment despre tentativele de fraudă în numele său. Regula e aceeași: nu introduce date personale sau de card pornind de la un link primit prin mesaj.

Cum recunoști o țeapă

  • Grabă și amenințări: „în două minute îți blocăm cardul”, „ai amendă dublă”, „e ultima șansă”.
  • Cereri pe care nu le face nimeni legitim: codul primit prin SMS, PIN-ul, codul CVV de pe spatele cardului, instalarea unei aplicații, mutarea banilor într-un „cont sigur”, o „tranzacție de test”.
  • Adrese care seamănă, dar nu sunt aceleași: o literă în plus, o cratimă, alt final decât .ro. Poliția amintește că domeniile terminate în .cc, .top sau .vip sunt un semnal de alarmă pentru mesajele „oficiale”.
  • Câștiguri mari și sigure, fără risc, promise de „mentori” sau de persoane cunoscute în reclame.
  • Magazine cu reduceri uriașe, fără date complete despre firmă, fără adresă și fără condiții clare de retur.

Înainte să intri pe un site necunoscut, îl poți verifica în lista neagră a DNSC, la blacklist.dnsc.ro. O firmă care îți oferă investiții trebuie să apară în registrul ASF.

Ce faci dacă ai fost păcălit

  1. Sună imediat la bancă, la numărul de pe spatele cardului sau din aplicația oficială, blochează cardul și cere oprirea plăților.
  2. Schimbă parolele la internet banking și la e-mail și șterge orice aplicație de acces la distanță pe care ai instalat-o.
  3. Anunță DNSC la numărul 1911 (non-stop) sau pe pnrisc.dnsc.ro. Sesizarea la DNSC nu ține loc de plângere penală.
  4. Fă plângere la Poliție, la cea mai apropiată secție, cu toate dovezile: mesaje, numere de telefon, extrase de cont. În caz de urgență, sună la 112.
  5. Cere băncii în scris rambursarea operațiunilor pe care nu le-ai autorizat.

Îți dă banca banii înapoi?

Depinde dacă plata a fost autorizată de tine. Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată prevede:

  • pentru o operațiune pe care nu ai autorizat-o, banca trebuie să îți returneze banii imediat sau cel târziu până la sfârșitul următoarei zile lucrătoare, cu excepția cazului în care are motive întemeiate să suspecteze o fraudă și le comunică în scris autorității (art. 173);
  • trebuie să anunți banca fără întârziere, cel târziu în 13 luni de la debitare (art. 169);
  • dacă cardul a fost pierdut, furat sau folosit fără drept, poți fi obligat să suporți cel mult 30 de euro, dacă nu ai acționat fraudulos și nu ți-ai încălcat cu intenție obligațiile (art. 179);
  • dacă pierderea vine din fraudă sau din neglijența ta gravă, de exemplu ai dat altcuiva codurile de securitate, suporți toată pierderea (art. 179 alin. 2).

Când ai făcut tu transferul sau ai aprobat plata, chiar păcălit, băncile consideră de regulă că operațiunea a fost autorizată. Asta face diferența dintre un card clonat, pentru care primești banii înapoi, și un transfer făcut la cererea escrocului, pentru care e greu să îi recuperezi. Dacă banca îți respinge cererea de rambursare, poți face sesizare la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care verifică aceste obligații ale băncilor, iar litigiul îl poți duce gratuit la CSALB.

Cifrele fraudei

Tipul sesizării la DNSC, ianuarie–august 2026Număr
Apeluri frauduloase (vishing)9.168
SMS-uri frauduloase (smishing)3.407
E-mailuri și site-uri false (phishing)3.205
Fraude și tentative de fraudă2.161
Înșelătorii (scam)1.434
Conturi compromise sau tentative612
Total, inclusiv alte incidente22.141

Cea mai aglomerată lună a fost iulie 2026, cu 3.794 de sesizări, dintre care 1.068 despre SMS-uri frauduloase. La fraudele cu investiții, potrivit Poliției Române, 41,9% dintre victimele din prima jumătate a lui 2026 erau pensionari, iar 64,1% aveau între 46 și 75 de ani.

Ce înseamnă pentru tine

Regula de aur: nu tu ești sunat de bancă, tu suni la bancă. Închide și sună la numărul oficial.
Codul primit prin SMS e ca semnătura ta: cine îl are poate plăti în numele tău.
Vorbește cu părinții și bunicii despre aceste fraude: la investițiile false, patru din zece victime sunt pensionari.
Dacă ți s-a întâmplat, nu aștepta: primele ore contează pentru blocarea banilor.

Întrebări frecvente

Banca mă poate suna ca să îmi ceară un cod?

Nu. Băncile, BNR, ANAF și Poliția nu cer niciodată prin telefon, SMS sau e-mail codurile primite prin SMS, PIN-ul sau datele complete ale cardului.

Unde raportez un SMS sau un site fals?

La DNSC, la 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro. Dacă ai pierdut bani, fă și plângere la Poliție și anunță banca.

Cum verific dacă o firmă de investiții e autorizată?

În registrul entităților autorizate și în lista de alerte despre entități neautorizate, pe site-ul ASF (asfromania.ro), sau la linia gratuită 0800 825 627. ASF avertizează că escrocii folosesc uneori chiar acest număr, falsificat.

Avertizările sunt cele publicate până la 28 septembrie 2026.

Surse