Ea se adaugă taxei vamale de 3 euro pe articol, aplicată din iulie coletelor de până la 150 de euro.
Taxa românească de 25 de lei pe colet dispare tot de la 1 noiembrie. Guvernul a adoptat pe 30 octombrie ordonanța de urgență care o abrogă, iar ea se aplică după publicarea în Monitorul Oficial.
Comenzile de pe platformele din afara UE, cum sunt cele din China, se scumpesc din nou, chiar înainte de Black Friday și de cumpărăturile de Crăciun. Uniunea Europeană introduce de duminică o taxă de procesare pentru coletele din vânzările online. Am citit regulamentele publicate în Jurnalul Oficial al UE și legea românească, ca să vezi cât plătești, de fapt, pe un colet și cine plătește.
Ce este taxa de 2 euro
Se numește „taxa de procesare la nivelul Uniunii” și a fost stabilită de Comisia Europeană printr-un regulament publicat pe 22 octombrie. Banii ar trebui să acopere costurile vămilor cu verificarea datelor, analiza riscurilor și controlul coletelor, al căror număr a crescut foarte mult în ultimii ani.
Taxa se aplică mărfurilor vândute la distanță, adică celor cumpărate online de la comercianți din afara UE. Nu se aplică, de exemplu, unui cadou trimis de o rudă din afara Uniunii, pentru că acolo nu e vorba de o vânzare.
Taxa nu se returnează. Cuantumul va fi revizuit o dată la doi ani, în funcție de costurile vămilor.
Ce înseamnă „un articol”
Aici e partea importantă. Taxa nu se plătește pe colet, ci pe fiecare articol din el. Potrivit noului Cod vamal al UE, un articol înseamnă una sau mai multe mărfuri din același colet care au aceeași încadrare vamală și aceeași descriere.
Concret, trei tricouri la fel, în același colet, sunt un singur articol, deci 2 euro. Dacă în colet mai pui o pereche de pantaloni și o husă de telefon, ai trei articole, deci 6 euro.
Cât plătești pe un colet, cu toate taxele
Pentru coletele de până la 150 de euro, se plătesc de la 1 noiembrie două taxe europene:
- taxa vamală de 3 euro pe articol, aplicată din 1 iulie 2026, până în iulie 2028;
- taxa de procesare de 2 euro pe articol, din 1 noiembrie 2026.
Până acum, la ele se adăuga și taxa românească de 25 de lei pe colet, aplicată din 1 ianuarie 2026. Guvernul a abrogat-o, așa că nu se mai plătește pentru coletele livrate de la 1 noiembrie.
La acestea se adaugă TVA de 21%, care la comenzile mici e inclusă de obicei în prețul de pe platformă.
| Ce e în colet | Taxe UE, de la 1 noiembrie | Până pe 31 octombrie (3 euro pe produs și 25 de lei) |
|---|---|---|
| Un singur produs (sau mai multe la fel) | 5 euro, circa 27 de lei | circa 41 de lei |
| Trei produse diferite | 15 euro, circa 80 de lei | circa 73 de lei |
| Cinci produse diferite | 25 de euro, circa 134 de lei | circa 105 lei |
Calculul nostru, la cursul BNR din 29 octombrie 2026, de 5,3449 lei pentru un euro, fără TVA și fără transport. Exemplele presupun că toate taxele sunt trecute integral în prețul plătit de cumpărător.
Diferența e mare pentru comenzile cu multe produse ieftine. Un colet de 40 de euro, adică circa 214 lei, cu cinci obiecte diferite ar avea doar taxe europene de circa 134 de lei, aproape două treimi din valoarea mărfii. Calculul nostru. De aceea, contează mai mult ca oricând câte produse diferite pui într-o comandă. Pentru un colet cu un singur produs, în schimb, taxele scad: de la circa 41 de lei, cât erau până pe 31 octombrie, la circa 27 de lei. La trei produse diferite, cresc de la circa 73 la circa 80 de lei.
Pentru coletele de peste 150 de euro, nu se aplică nici taxa fixă de 3 euro, nici cea românească de 25 de lei. Acolo se plătesc taxele vamale obișnuite, în funcție de produs, plus TVA. Taxa de procesare de 2 euro pe articol se aplică însă și lor.
Cine plătește, de fapt
Pe hârtie, nu cumpărătorul. Regulamentul UE spune că taxa de procesare o plătește cel care datorează taxele vamale la import. Comisia Europeană spune că, la coletele mici, de formalitățile vamale și de plata taxelor răspund platformele și vânzătorii din afara UE. Și taxa românească de 25 de lei e datorată, prin lege, de vânzător, de expeditor sau de platformă, iar firmele de curierat o încasează de la aceștia.
În practică, platformele pot trece costul în prețul produselor sau în taxele afișate la plata comenzii. Așa că, în cele mai multe cazuri, banii ajung tot din buzunarul celui care cumpără.
Ce se întâmplă cu taxa de 25 de lei
Taxa logistică de 25 de lei a fost introdusă prin Legea nr. 239/2025 și se aplică din 1 ianuarie 2026 fiecărui colet cu o valoare declarată sub 150 de euro, venit din afara UE. Dacă returnezi coletul, taxa nu se dă înapoi.
În iunie, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, pentru Profit.ro, că statele membre vor trebui să înceteze aplicarea taxelor naționale de manipulare atunci când începe să se aplice taxa europeană.
Pe 29 octombrie, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere ordonanța de urgență care abrogă taxa de 25 de lei de la 1 noiembrie 2026, iar Guvernul a adoptat-o a doua zi, pe 30 octombrie. Scopul, potrivit Guvernului, e să nu se suprapună taxa românească cu taxele europene pe aceleași colete. Potrivit proiectului pus în dezbatere:
- pentru coletele predate destinatarilor până pe 31 octombrie inclusiv, taxa se plătește în continuare;
- pentru coletele predate de la 1 noiembrie, taxa nu se mai datorează;
- dacă firmele de curierat încasează totuși taxa pentru aceste colete, banii nu ajung la buget, ci se dau înapoi celor de la care au fost încasați, în 30 de zile de la livrare.
Ordonanța intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Până pe 31 octombrie după-amiaza, nu am găsit-o publicată. Vom actualiza articolul când apare.
Ce înseamnă pentru tine
Dacă tot comanzi din afara UE, adună produsele la fel în același colet. Trei bucăți din același produs plătesc o singură dată taxele pe articol.
Compară cu magazinele din UE sau din România. La un produs de 20–30 de lei, taxele pot ajunge să coste mai mult decât produsul.
Dacă la livrare curierul îți cere bani în plus, cere-i să-ți spună exact pentru ce taxă și păstrează dovada. Vezi și drepturile tale când cumperi online.
Informațiile sunt valabile la 31 octombrie 2026.
