De ce este RCA scump în România? Explicația ASF

De ce este RCA-ul scump în România? Am căutat răspunsul la sursă, la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cu Sorin Mititelu, vicepreședinte al ASF. Am vorbit despre cum se calculează prețul, de ce au existat falimente, unde se duc banii din poliță și ce poți face ca să știi dacă plătești prea mult.

Pe scurt, prețul RCA depinde de două lucruri: cât costă o daună și câte accidente se produc. Primul crește odată cu prețurile din economie. Pe al doilea îl putem influența noi, șoferii.

Ce cumperi, de fapt, când plătești o asigurare

Asigurarea e o soluție veche de 4.000 de ani, din Babilon. Transformă un risc incert, dar cu impact mare, într-un cost sigur: prima de asigurare. E un produs colectiv. Mulți oameni plătesc puțin, ca să poată fi despăgubiți cei cărora li se întâmplă ceva. „Cumpărăm o siguranță, o predictibilitate, o certitudine legată de viitor, cu un preț numit primă.”

RCA-ul protejează în primul rând victima unui accident, care primește despăgubirea. În al doilea rând, îl protejează pe proprietarul mașinii. Răspunderea îi aparține proprietarului, nu șoferului, chiar dacă de cele mai multe ori sunt aceeași persoană. În România, RCA-ul înseamnă în jur de 40% din toată piața de asigurări, față de cel mult 20% la nivel global, semn că celelalte asigurări sunt încă slab dezvoltate. Pe piață activează acum 10 asigurători, iar 7–8 milioane de proprietari de mașini sunt direct interesați de subiect.

De ce crește prețul RCA

Asigurătorul trebuie să încaseze suficient cât să plătească despăgubirile, costurile de funcționare și distribuție și o marjă de profit pentru capitalul investit. Despăgubirile depind de două variabile, ambele estimate pentru viitor:

• Costul mediu al unei daune. Urmează evoluția generală a prețurilor, mai ales a pieselor și serviciilor, iar prețurile pieselor sunt internaționale. Când inflația e mare, și daunele se scumpesc.
• Frecvența accidentelor, adică numărul de evenimente produse din vina șoferilor asigurați. Aici e marea diferență.

Prea multe accidente

Frecvența a scăzut de la 7–8% la aproximativ 6%: 6 din 100 de mașini asigurate sunt implicate anual într-un accident produs din vina șoferului. Pe piețe similare, frecvența e de 4% sau chiar 3%. „Dacă n-am avea atât de multe accidente, am putea plăti prețuri semnificativ mai mici”, spune Sorin Mititelu. Partea care vine din inflație ar merge mai departe oricum.

De ce plătește și șoferul care n-a avut niciun accident? Pentru că e un sistem colectiv: nimeni nu știe dinainte cine va avea un accident. Prețul de bază reflectă rezultatele întregului grup. Diferențele individuale vin din criteriile fiecărui asigurător și din sistemul bonus-malus, care îi recompensează pe cei fără accidente și îi penalizează pe cei vinovați, dar numai într-o anumită marjă.

Cine plătește mai mult

Daunele cu vătămări corporale sunt cele mai scumpe: limita maximă de despăgubire e de aproximativ 32 de milioane de lei pentru vătămări corporale și de aproape 6 milioane de lei pentru pagube materiale. La pagubele materiale contează ce vehicul a fost lovit: un autocar, un camion sau o mașină de lux costă mai mult de reparat.

Statisticile arată frecvențe mai mari la șoferii tineri (de aceea plătesc mai mult), la mașinile puternice și în zonele cu trafic dens. București-Ilfov are cea mai mare frecvență, iar restul țării are o frecvență cu aproape 40% mai mică. Șoferii în jur de 60 de ani au frecvențe mai mici. Cât plătește chiar Sorin Mititelu? În jur de 2.000 de lei, cu o creștere de până la 10% la ultima reînnoire.

Cum stăm față de alte țări

Frecvența accidentelor e mai mare decât în marea majoritate a țărilor UE. Cu toate acestea, spune Sorin Mititelu, prețurile nu sunt exagerate: pentru autoturisme sunt, în general, ușor sub cele din vestul Europei, mai ales pentru că despăgubirile pentru vătămări corporale sunt mai mici la noi. Sunt asemănătoare cu cele din alte țări din estul Europei.

Va mai crește prețul? Cu inflația mare, era de așteptat să crească valoarea daunelor, iar frecvența nu putea scădea mult într-un an. După ieșirea din regimul de control al tarifelor, asigurătorii și-au actualizat treptat prețurile, unele neschimbate de doi-trei ani. Acum, spune el, toate tarifele din piață sunt aduse la zi.

Unde se duc 100 de lei dintr-un RCA

• Aproximativ 75 de lei se întorc în despăgubiri.
• 10–15 lei merg pe distribuție (brokeri și agenți).
• Aproape 10 lei sunt costuri de funcționare ale asigurătorului.
• 2–5 lei sunt profitul acționarilor.

Rata combinată, adică raportul dintre cheltuieli și venituri, trebuie să fie sub 100% pe termen lung. În 2023 și 2024 a fost sub 100%, iar în 2025 ușor peste, la 102%; veniturile financiare au adus totuși un rezultat final pozitiv.

S-au îmbogățit asigurătorii?

Mulți șoferi cred că prețurile au crescut pentru că asigurătorii s-au îmbogățit. Sorin Mititelu propune altă măsură: nu suma absolută a profitului, ci randamentul capitalului investit. Pe o piață emergentă ca România, un randament de 15–20% e considerat normal de investitori, iar peste 20% ar însemna că acționarii „extrag mai agresiv”. Profitul trebuie judecat pe trei, cinci sau zece ani, nu pe unul singur. Comparația lui: o dobândă de 1% la un miliard pare un câștig uriaș, dar rămâne tot 1%.

Falimentele și riscul de acum

Asigurările au o particularitate: întâi încasezi banii, apoi plătești despăgubirile. De aceea, o companie poate părea solidă multă vreme, pentru că are lichidități, în timp ce capitalul ei se erodează. Când vine un șoc, sistemul se blochează. Falimentele din ultimii ani au avut, în opinia lui, cauze comune: deficiențe grave de guvernanță, modele de afaceri greșite, prețuri prea mici menținute prea mult (subtarifare) și acționari care nu au mai susținut compania.

Există riscul unui nou faliment? Temerea e justificată, recunoaște el, dar companiile active acum pe piața RCA au o situație financiară stabilă și un acționariat adecvat, așa că piața e „într-o situație confortabilă”.

Mașini fără RCA și polițe „pe numele tatălui”

În 2025, numărul polițelor a crescut, dar diferența dintre numărul de polițe și cel al mașinilor înmatriculate rămâne de aproape 25%. O parte sunt mașini care nu mai circulă. Sorin Mititelu propune ca o mașină fără asigurare timp de cinci ani să poată fi radiată. Iar trucurile, cum ar fi înmatricularea mașinii în alt județ sau RCA-ul făcut pe numele tatălui pentru mașina condusă de fiu, înseamnă „păcălirea sistemului”: costul se mută, pe nedrept, la ceilalți șoferi.

Cum afli dacă plătești prea mult

RCA-ul „nu este o taxă”, spune vicepreședintele ASF, ci prețul unui produs cu costuri reale. Ca să verifici dacă oferta primită e rezonabilă, compar-o cu tariful de referință publicat de ASF o dată la șase luni, calculat pe date din ultimii cinci ani de la toți asigurătorii. Atenție: compară valoarea de dinainte de aplicarea bonus-malusului. Dacă diferența e mare, întreabă întâi agentul sau brokerul, apoi asigurătorul, iar dacă nu primești un răspuns satisfăcător, poți sesiza ASF. „Tăcerea n-ajută pe nimeni.”

Nu doar RCA

Piața asigurărilor nu înseamnă doar RCA. Sorin Mititelu dă exemplul unui incendiu pornit din instalația apartamentului tău: pierzi bunul tău și răspunzi și pentru pagubele vecinilor. O asigurare de locuință, una de răspundere civilă, una de sănătate sau o asigurare de viață cu acumulare costă puțin raportat la pierderea pe care o acoperă. Mai multe găsești în tema Asigurări.

Citește și

• Tarifele de referință RCA: ce sunt, cum se calculează și cât au crescut