De ce sunt facturile la energie atât de mari în România?

De ce plătim atât de mult pentru curent și gaze, iar în alte țări energia e mult mai ieftină? Pentru acest episod am pus pe masă facturile reale ale unei gospodării și le-am citit rând cu rând cu Adi Vintilă, expert în energie și angajat al Ministerului Energiei. Am vorbit despre ce plătim de fapt, de ce au crescut prețurile și ce putem face, concret, ca să plătim mai puțin.

Punctul de plecare: o factură la curent de 197 de lei și una la gaze de 763 de lei, ambele pentru aproape două luni de iarnă.

Cum citești factura

Factura poate avea multe pagini, dar informațiile care îți afectează bugetul sunt pe primele două: valoarea de plată, prețul pe kWh și cantitatea consumată. Pe factura la gaze din episod apar 2.377 kWh consumați în aproape 60 de zile, la prețul maxim plafonat de 0,31 lei/kWh. Fără plafonare, la un preț mediu din comparatorul ANRE, aceeași factură ar fi fost mai mare cu aproape 90 de lei, adică cu 12–13%.

Ce plătești, de fapt

La gaze, prețul are patru componente. Gazul propriu-zis reprezintă cam 50–60% din total, iar restul sunt tarifele de distribuție și de transport și TVA-ul.

La curent, prețul are zece componente. Pe factura din episod, de la un furnizor cu preț mic, energia consumată reprezintă doar 40%. Restul de 60% sunt tariful de distribuție (al doilea cost ca mărime, 30–32% din factură), tarifele de sistem, acciza, certificatele verzi și TVA-ul de 21%.

De ce e atât de scumpă distribuția? Rețelele din România au fost proiectate și construite, în mare parte, acum 60 de ani. Sunt zeci de mii de kilometri care trebuie modernizați ca să nu mai avem întreruperi sau aparate arse de fluctuațiile de tensiune. Investițiile le fac operatorii de rețea, dar banii ajung, până la urmă, în facturile noastre.

De ce au crescut facturile

La gaze, prețul nu a crescut de trei ani: a rămas plafonat la cel mult 0,31 lei/kWh. Iarna aceasta, însă, luna ianuarie a fost cea mai rece din ultimii zece ani, potrivit ANM, așa că oamenii au consumat mai mult gaz, iar facturile au fost mai mari.

La curent, prețul chiar a crescut. Până la 1 iulie 2025, mai mult de jumătate dintre români consumau sub 100 kWh pe lună și plăteau cel mult 0,68 lei/kWh. La acel preț, energia propriu-zisă era practic gratuită: furnizorii facturau doar taxele și tarifele și își recuperau apoi banii de la stat. Când plafonarea a fost eliminată, cei care plăteau 0,68 lei au simțit o dublare a prețului. Cei care plăteau deja în jur de 1,3 lei au ajuns la cel mult 1,4–1,5 lei.

Cum am ajuns aici: centrale închise și importuri scumpe

Explicația de fond, spune Adi Vintilă, este lipsa investițiilor. Între 2010 și 2022, România a pierdut peste 7.000 MW de capacități care produc „în bandă”, adică acele centrale pe care le pornești când are țara nevoie de energie. În schimb s-au construit, mai ales din bani privați, parcuri solare și eoliene. Ele produc ieftin, dar depind de vreme: seara nu e soare, iar seara e consumul cel mai mare. Atunci importăm, iar importul e de obicei mai scump decât producția proprie.

Peste asta a venit războiul. Aproape 20% din curentul României se produce din gaz, iar prețul gazului a crescut, la un moment dat, și de 20 de ori, odată cu șantajul Rusiei asupra Europei. „Inflația a bubuit practic anul trecut din cauza prețului la energie electrică.”

Poate reveni o explozie a prețurilor?

Într-un scenariu realist, expertul crede că nu. Europa și-a diversificat sursele de gaz, din țări arabe și din America, iar în ultimii doi ani România a atras peste 14 miliarde de euro din fonduri europene pentru energie, o sumă fără precedent. Stocarea în baterii apare deja zilnic în sistem, iar contractul pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă a fost semnat în noiembrie 2024. Reactoarele vor intra în funcțiune, probabil, în jurul anilor 2031–2032. Adi Vintilă estimează că efectele investițiilor se vor vedea în facturi mai ales din 2027 și că, în doi-trei ani, România ar putea deveni exportator net de energie.

Ce poți face tu

Factura depinde de două lucruri: prețul și consumul. Pe amândouă le poți influența.

Schimbă furnizorul sau cere o ofertă nouă. Procesul e gratuit, nu ți se oprește curentul nicio secundă și nu ți se schimbă contorul. Online durează cel mult zece minute. Comparând prețul mediu al marilor furnizori cu cea mai mică ofertă din comparatorul ANRE, factura poate scădea cu până la 30%. Iar dacă doar amenințăm că plecăm, furnizorul actual e forțat să vină cu prețuri mai bune.

Coboară termostatul. Fiecare grad în minus înseamnă, cu aproximație, 6% mai puțin gaz. De la 24 la 22 de grade economisești în jur de 12%, iar la 21 de grade, cât recomandă medicii, 15–18%. Un termostat programabil scade temperatura cât ești plecat, de exemplu la 20 de grade ziua sau la 18–19 grade în concediu. Nu opri însă centrala de tot: reîncălzirea casei consumă mult, iar la temperaturi foarte mici pot îngheța țevile.

Mută consumul de seară pe timpul zilei. Prețul de pe bursă e mare mai ales dimineața și seara, când cerem cu toții energie și nu e soare. Mașina de spălat sau uscătorul pornite ziua ajută, mai ales dacă ai panouri solare.

Atenție la standby. Un televizor, un router, un espressor, un încărcător și un monitor lăsate în priză consumă împreună în jur de 160 kWh pe an. La 1,3 lei/kWh, înseamnă peste 200 de lei pe an plătiți degeaba, cât consumă o gospodărie obișnuită din România în două luni. O priză multiplă cu buton rezolvă problema. La cumpărare, uită-te la eticheta energetică (clasele A–G): aparatele eficiente costă mai mult, dar își scot banii. Un bec LED consumă de zece ori mai puțin decât unul clasic și durează de zece ori mai mult.

Ajutorul pentru consumatorii vulnerabili

România are cel mai mic consum de energie pe cap de locuitor din UE, dar și cel mai mare grad de sărăcie energetică. După eliminarea plafonării, statul a introdus un sprijin de 50 de lei pe lună la factura de curent, pentru persoanele singure cu venituri de până la aproximativ 1.900 de lei pe lună sau pentru familiile cu un venit mediu de până la aproximativ 1.750 de lei de membru. Aproape 800.000 de oameni au fost declarați eligibili. Cererea se face o singură dată, în circa 15 minute, pe platforma gestionată de STS pentru Ministerul Muncii, iar primăriile pot ajuta. Cei care nu au internet ar trebui să ceară sprijin acolo.

Și un răspuns pentru cei care dau vina pe guvern la fiecare factură: „Prețul energiei electrice sau prețul gazelor naturale nu este crescut de ministru”, spune Adi Vintilă. Prețul depinde de piața europeană, de geopolitică și de anii în care nu s-a investit. Pentru context, energia e de trei-cinci ori mai ieftină în China și de două-trei ori mai ieftină în Statele Unite decât în Uniunea Europeană. Despre prețul de la pompă, citește și cât din prețul unui litru de benzină ajunge la stat.