Din 10 octombrie 2024, magazinele trebuie să semnaleze la raft, cel puțin 30 de zile, produsele preambalate micșorate care se vând la același preț (Ordinul ANPC nr. 539/2024).
La produsele preambalate, magazinul trebuie să afișeze și prețul pe unitatea de măsură, de exemplu lei pe kilogram: e cel mai simplu mod de a compara.
Un ambalaj redus de la 200 la 180 de grame, la același preț, înseamnă o scumpire de 11,1% pe kilogram.
În indicele european de inflație (IAPC), un produs micșorat la același preț contează ca o scumpire.
Ambalajul arată la fel și prețul de pe etichetă nu s-a schimbat, dar înăuntru e mai puțin produs. Fenomenul se numește shrinkflation și se vede atât în bugetul tău, cât și în inflație. Iată ce este, ce trebuie să afișeze magazinele din România și cum îl recunoști la raft.
Ce este shrinkflation?
Shrinkflation este practica prin care cantitatea unui produs scade, dar produsul se vinde în continuare la același preț. Termenul combină cuvintele englezești „shrink” (a se micșora) și „inflation” (inflație), explică Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Potrivit Eurostat, producătorii pot transfera astfel costuri mai mari către consumatori, reducând conținutul ambalajului în loc să-i crească prețul. Practica apare la multe produse, de la lactate și dulciuri la produse de îngrijire personală, și în multe țări.
Un fenomen înrudit este scăderea calității la același preț, de exemplu prin ingrediente mai ieftine. Într-un sondaj făcut pentru Comisia Europeană în noiembrie 2024, 74% dintre consumatorii din UE spuneau că observaseră în ultimul an produse mai mici la același preț sau la unul mai mare, iar 52%, ingrediente sau calitate mai slabă fără ca prețul să scadă.
Ce trebuie să afișeze magazinele când un produs se micșorează?
Trebuie să anunțe la raft, timp de cel puțin 30 de zile, că produsul are mai puțin conținut la același preț. Obligația vine din Ordinul ANPC nr. 539/2024 privind informarea consumatorilor la comercializarea produselor preambalate al căror volum sau a căror greutate a scăzut. Ordinul nu interzice micșorarea produselor, ci cere ca ea să fie semnalată.
- Ce produse: produsele preambalate vândute la raft, în magazine, al căror volum sau a căror greutate a scăzut, deși prezentarea, ambalajul și forma au rămas aceleași, iar prețul nu s-a schimbat (art. 2 și art. 4).
- Cum: în același câmp vizual cu produsul, vizibil și lizibil, folosind placheta cu mesajul stabilit în anexa ordinului (art. 4).
- Cât timp: cel puțin 30 de zile de la punerea la raft a produsului micșorat (art. 4).
- Prețul pe unitate: magazinul trebuie să se asigure că prețul pe unitatea de referință, de exemplu pe kilogram, este afișat acolo unde vinde produsul modificat (art. 3).
Ordinul a fost emis pe 14 mai 2024, publicat în Monitorul Oficial pe 10 septembrie 2024 și se aplică din 10 octombrie 2024. Nu se aplică vânzărilor la distanță, cum sunt comenzile online.
Ordinul nu are sancțiuni proprii. A fost emis în baza articolelor 18–20 din OG 21/1992 privind protecția consumatorilor, iar încălcarea acestora se sancționează cu amendă de la 1.000 la 10.000 lei (art. 50), aplicată de ANPC (art. 54).
Ce este prețul pe unitatea de măsură?
Este prețul final, cu TVA și toate taxele, pentru un kilogram, un litru, un metru, un metru pătrat, un metru cub sau o bucată. HG 947/2000, care transpune Directiva europeană 98/6/CE, obligă magazinele să afișeze la produsele preambalate atât prețul ambalajului, cât și pe cel pe unitatea de măsură (art. 5), într-o formă clară, lizibilă și ușor de identificat (art. 4).
Scopul regulii este să poți compara ușor prețurile (art. 1). Prețul pe unitate nu e obligatoriu, de exemplu, la ambalajele mai mici de 50 de grame sau mililitri și la cele mai mari de 10 kilograme sau litri (art. 9). Nerespectarea regulilor de afișare se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei (art. 12), aplicată de inspectorii ANPC și de alte autorități abilitate (art. 13).
Cum recunoști shrinkflation la raft?
Cel mai sigur semn este prețul pe kilogram sau pe litru: dacă a crescut, iar ambalajul costă la fel, produsul s-a micșorat. Ce poți face:
- Compară prețul pe unitate, nu doar prețul de pe etichetă, atât între produse, cât și în timp.
- Citește cantitatea netă de pe ambalaj, nu te baza pe mărimea lui.
- Păstrează bonurile sau fotografiază etichetele produselor pe care le cumperi des, ca să ai cu ce compara.
- Caută placheta de informare la raft, obligatorie cel puțin 30 de zile după schimbare.
Exemplu: un produs de 200 de grame costa 9,00 lei, adică 45,00 lei pe kilogram (9,00 ÷ 0,2). Producătorul reduce gramajul la 180 de grame, iar prețul rămâne 9,00 lei. Noul preț pe kilogram este 50,00 lei (9,00 ÷ 0,18).
Scumpirea este de 11,1% (50 ÷ 45 = 1,111), deși pe etichetă nu s-a schimbat nimic. E ca și cum produsul de 200 de grame s-ar fi scumpit de la 9 la 10 lei. Observă că gramajul a scăzut cu 10%, dar prețul pe kilogram a crescut cu 11,1%: când prețul rămâne același, scumpirea se află împărțind cantitatea veche la cea nouă (200 ÷ 180 = 1,111).
Cât te costă, de fapt, un ambalaj mai mic la același preț:
| Cu cât scade cantitatea | Exemplu | Cu cât crește prețul pe kilogram sau pe litru |
|---|---|---|
| 5% | de la 1 kg la 950 g | 5,3% |
| 10% | de la 200 g la 180 g | 11,1% |
| 12% | de la 170 g la 150 g | 13,3% |
| 15% | de la 1 l la 850 ml | 17,6% |
| 20% | de la 500 g la 400 g | 25% |
Cum apare shrinkflation în statisticile de inflație?
Ca o scumpire. Manualul de metodologie al Eurostat pentru indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicatorul de inflație comparabil între țările UE, arată că, dacă produsele se micșorează, inflația crește chiar dacă prețurile rămân la fel, pentru că plătești aceeași sumă pentru mai puțin produs.
Ca să separe scumpirea de schimbarea ambalajului, statisticienii fac o ajustare pentru mărimea ambalajului: presupun că valoarea produsului e proporțională cu cantitatea, deci compară, practic, prețul pe unitate. Metoda se folosește la schimbări moderate, când noul ambalaj are între jumătate și dublul celui vechi. Potrivit manualului, majoritatea institutelor naționale de statistică ajustează astfel schimbările de gramaj.
Eurostat dă ca exemplu clasic o tabletă de ciocolată care s-a micșorat de la 170 la 150 de grame, la același preț. După această metodă, asta înseamnă o scumpire de aproximativ 13,3% (170 ÷ 150 = 1,133).
În România, IAPC este calculat de Institutul Național de Statistică (INS), care declară în metadatele transmise Eurostat că nu se abate de la regulamentele europene în domeniu. Detaliile despre cum face INS aceste ajustări nu sunt publicate acolo. Potrivit unui raport Eurostat din noiembrie 2025, instituția a început să studieze, împreună cu Direcția Generală Justiție și Consumatori a Comisiei Europene, cum ar putea măsura efectul shrinkflation asupra IAPC.
Cum se calculează inflația și ce înseamnă pentru banii tăi afli din ghidul despre inflația în România.
Ce faci dacă un produs micșorat nu e semnalat?
Poți sesiza ANPC, inclusiv online, de pe site-ul autorității. Păstrează bonul și, dacă poți, fotografiază raftul și eticheta. Ghidul este informativ și nu ține loc de consultanță juridică.
Despre shrinkflation și despre cum s-au schimbat cumpărăturile românilor s-a discutat și în episodul ECONOCAST cu Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Comercianților Mici și Mijlocii din România, „Nu mai există clientul fidel”; subiectul apare de la minutul 17:14. Pentru alte subiecte despre prețuri, vezi tema Prețuri și inflație.
La produsele pe care le cumperi des, fotografiază o dată eticheta: data viitoare îți dai seama imediat dacă gramajul a scăzut.
Dacă un produs micșorat nu e semnalat la raft în primele 30 de zile, poți face o reclamație la ANPC.
Întrebări frecvente
Shrinkflation este ilegal?
Nu. Producătorii pot micșora produsele, dar magazinele trebuie să semnaleze la raft, cel puțin 30 de zile, produsele preambalate micșorate care se vând la același preț (Ordinul ANPC nr. 539/2024).
Regula se aplică și la cumpărăturile online?
Nu. Ordinul nu se aplică vânzărilor la distanță, cum sunt comenzile online. Pe site-uri, compară tot prețul pe unitatea de măsură.
Cât plătesc în plus dacă un pachet scade de la 200 la 180 de grame?
Cu 11,1% mai mult pe kilogram, dacă prețul pachetului rămâne același.
Datele sunt valabile la 28 septembrie 2026.
Surse
- Ordinul ANPC nr. 539/2024 privind informarea consumatorilor la comercializarea produselor preambalate al căror volum sau a căror greutate a scăzut, Portal Legislativ
- HG nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare, Portal Legislativ
- OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, Portal Legislativ
- HICP Methodological Manual, ediția 2024, Eurostat
- IAPC, metadate naționale pentru România, Institutul Național de Statistică (publicate de Eurostat)
- Status report on information requirements in EMU, 3 noiembrie 2025, Eurostat
- Consumer Conditions Scoreboard, ediția 2025, Comisia Europeană
- Reclamații online, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
