În august 2026, rata anuală a inflației a fost 6,2%, potrivit INS, de la 10,85% în mai.
Măsurată după metoda comună a UE (IAPC), inflația României a fost 6,3%, cea mai mare din Uniune; media UE a fost 3,2%.
Energia (+11,9%) și serviciile (+9,7%) s-au scumpit cel mai mult; alimentele, băuturile alcoolice și tutunul, cu 2,7%.
BNR urmărește o inflație de 2,5% ±1 punct procentual și se așteaptă ca ea să revină în acest interval la finalul lui 2027.
Inflația ta personală depinde de ce cumperi și poate fi peste sau sub cifra oficială.

Inflația apare aproape zilnic în știri și, mai ales, pe bonul de la casă. Ghidul de mai jos explică, pe baza datelor oficiale, cât este acum, cum se măsoară și ce înseamnă pentru economiile, salariul și creditul tău.

Ce este inflația?

Inflația este creșterea nivelului general al prețurilor bunurilor și serviciilor. Nu e vorba de un singur produs care se scumpește, ci de evoluția medie a prețurilor dintr-un „coș” larg de cumpărături.

Pentru a o măsura, statisticienii folosesc un indice al prețurilor: un număr care arată cum se schimbă în timp costul acestui coș. Rata anuală a inflației compară prețurile dintr-o lună cu cele din aceeași lună a anului trecut, de exemplu august 2026 cu august 2025.

Când există inflație, banii își pierd din valoare: cu aceeași sumă cumperi mai puține lucruri decât înainte.

Cât este inflația acum?

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost 6,2% în august 2026: prețurile de consum au fost, în medie, cu 6,2% mai mari decât în august 2025. Este cifra la care se raportează ținta BNR și cea citată de obicei în știri. În mai fusese 10,85%, iar în iunie, 10,42%, potrivit datelor citate de BNR.

Pentru comparații între țări se folosește indicele armonizat, IAPC. Potrivit datelor publicate de Eurostat pe 17 septembrie 2026, inflația României măsurată astfel a fost 6,3% în august, după 8,2% în iulie, 9,2% în iunie și 9,7% în mai.

Chiar și după această scădere, România a avut cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Au urmat Lituania (5,6%) și Cipru (5,2%), iar la polul opus s-a aflat Suedia (0,3%). Media UE și cea a zonei euro au fost, ambele, 3,2%.

Rata anuală a inflației (IPC), lună de lună, calculată din indicii publicați de INS:

LunaInflația anuală
septembrie 20259,9%
octombrie 20259,8%
noiembrie 20259,8%
decembrie 20259,7%
ianuarie 20269,6%
februarie 20269,3%
martie 20269,9%
aprilie 202610,7%
mai 202610,9%
iunie 202610,4%
iulie 20268,2%
august 20266,2%

Pe componente, prețurile din România au crescut astfel în august 2026 față de august 2025, potrivit Eurostat (IAPC):

ComponentaCreștere anuală
Energie (la carburanți, vezi și cât din preț ajunge la stat)+11,9%
Servicii+9,7%
Bunuri industriale fără energie, de exemplu haine sau electrocasnice+5,1%
Alimente, băuturi alcoolice și tutun+2,7%

De ce a scăzut inflația atât de repede? În Raportul asupra inflației din mai 2026, BNR anticipa o corecție amplă în trimestrul al treilea, pe măsură ce ies din calcul scumpirile din iulie–august 2025: electricitatea, după liberalizarea pieței, și majorarea impozitelor indirecte. Este un efect de bază: rata anuală scade atunci când luna cu care se face comparația a avut scumpiri mari.

Cele două cifre, IPC și IAPC, pot diferi mai mult decât în august. În martie 2026, de exemplu, rata anuală a IPC a fost 9,87%, potrivit datelor citate de BNR, iar cea a IAPC, 9,0%.

Care e diferența dintre IPC și IAPC?

IPC (indicele prețurilor de consum) este indicatorul național calculat de Institutul Național de Statistică (INS). La el se raportează ținta de inflație a BNR.

IAPC (indicele armonizat al prețurilor de consum) este calculat tot de INS, dar după reguli și definiții comune în toată Uniunea Europeană, astfel încât cifrele să poată fi comparate între țări. Eurostat îl publică pentru toate statele membre.

Principalele diferențe:

  • IAPC include și cheltuielile făcute în România de nerezidenți, de exemplu de turiștii străini;
  • IAPC nu include costul locuinței în care stă chiar proprietarul, așa-numita chirie imputată;
  • potrivit INS, IPC folosește alt concept de consum, alte surse pentru ponderi și altă clasificare a produselor, așa că rezultatele celor doi indici nu se suprapun perfect.

Cum se calculează inflația?

Punctul de plecare este coșul de consum: un set reprezentativ de bunuri și servicii cumpărate de gospodării, de la alimente și băuturi la locuință, utilități, sănătate, transport sau educație.

Fiecare produs are o pondere, adică o greutate în calcul, proporțională cu cât cheltuiesc oamenii, în medie, pe el. O scumpire la un produs pe care se cheltuie mult contează mai mult.

Pentru IAPC, INS își descrie metoda în metadatele transmise Eurostat (actualizate în septembrie 2025):

  • prețurile se culeg lunar pentru aproximativ 1.600 de produse și servicii, în 67 de centre de colectare din 42 de localități urbane;
  • eșantionul cuprinde circa 7.100 de puncte de vânzare, iar prețurile sunt înregistrate de aproximativ 115 persoane instruite, care folosesc tablete;
  • la alimente, tutun, carburanți, apă, canalizare și salubritate, prețurile se notează de trei ori pe lună; la restul, la mijlocul lunii;
  • ponderile se actualizează o dată pe an, pe baza cheltuielilor gospodăriilor de acum doi ani, luate din conturile naționale (statisticile oficiale despre economie) și din ancheta bugetelor de familie (un sondaj despre cheltuielile gospodăriilor).

Prețurile, „cântărite” cu aceste ponderi, formează indicele, iar variația lui procentuală este rata inflației.

De ce inflația ta poate fi diferită de cea oficială?

Coșul oficial reflectă cheltuielile medii ale tuturor gospodăriilor. Coșul tău poate arăta altfel, iar atunci și inflația ta personală este alta.

Un calcul simplificat, cu datele din august: dacă 70% din bani îți merg pe alimente și 30% pe servicii, prețurile tale au crescut cu aproximativ 4,8% (0,7 × 2,7% + 0,3 × 9,7%). Cu proporțiile inversate, creșterea ar fi de aproximativ 7,6%.

Contează și ce nu se vede pe etichetă. Dacă un produs se micșorează, iar prețul rămâne același, plătești de fapt mai mult pe kilogram. Despre acest fenomen, numit în engleză „shrinkflation”, și despre cum s-au schimbat cumpărăturile românilor, ascultă episodul despre clientul care nu mai e fidel. Iar despre inflația personală vorbește economistul Christian Năsulea în episodul despre inflația din viața reală.

Ce face inflația cu economiile, salariul și creditul tău?

Economiile. Banii ținuți „la saltea” pierd putere de cumpărare. La o inflație de 6,2%, de exemplu, cu 1.000 de lei vei putea cumpăra peste un an cât cumperi azi cu aproximativ 942 de lei (1.000 ÷ 1,062). Un depozit te protejează doar dacă dobânda lui depășește inflația; diferența aproximativă dintre ele se numește dobândă reală.

Salariul. Contează creșterea reală, nu doar cea din fluturaș. Dacă salariul crește cu 5%, iar prețurile cu 6,2%, puterea ta de cumpărare scade cu aproximativ 1,1% (1,05 ÷ 1,062 ≈ 0,989).

Creditul. O rată fixă în lei „cântărește” tot mai puțin în timp, dacă veniturile tale cresc odată cu prețurile. În schimb, cât timp inflația e mare, dobânzile tind să rămână ridicate, iar asta se simte la creditele cu dobândă variabilă (vezi ce este IRCC și cum îți schimbă rata). Dacă ai un credit în euro, contează și cursul de schimb: vezi cum se stabilește cursul BNR și de ce contează pentru banii tăi.

Ce țintă de inflație are BNR?

Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este stabilitatea prețurilor. Din august 2005, BNR aplică strategia de țintire directă a inflației: anunță public ce inflație urmărește și își orientează deciziile, precum dobânda de politică monetară (dobânda-reper a BNR), spre atingerea ei pe termen mediu.

Ținta actuală este 2,5%, cu o bandă de variație de ±1 punct procentual, adică un interval între 1,5% și 3,5%. BNR o numește „țintă staționară multianuală”, adică una care nu se schimbă de la un an la altul.

BNR își publică prognoza de inflație o dată pe trimestru, pe un orizont de opt trimestre, în Raportul asupra inflației. Potrivit celei mai recente ediții, din august 2026, inflația va avea o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul IV 2026, apoi va scădea treptat și va reintra în intervalul țintei la finalul lui 2027.

Cât valorează azi banii tăi de atunci?

Calculatorul nostru de inflație mută orice sumă între două luni, din 1990 până azi, cu indicii oficiali ai INS: vezi, de exemplu, cât ar trebui să câștigi azi ca să cumperi cât cumpărai cu salariul de acum zece ani. Îl găsești în calculatorul de inflație.

La o inflație de 6,2%, 1.000 de lei ținuți în casă pierd într-un an cam 58 de lei din puterea de cumpărare.
Un depozit te protejează doar dacă dobânda, după impozitul de 10%, e mai mare decât inflația. Compară variantele în analiza Tezaur, Fidelis sau depozit.
Când negociezi salariul, pornește de la inflația anului trecut: sub ea, o mărire înseamnă de fapt o scădere a puterii de cumpărare.

Când apar datele noi?

Potrivit calendarului INS, inflația pentru septembrie 2026 va fi publicată pe 13 octombrie 2026, iar cea pentru octombrie, pe 12 noiembrie. Eurostat va publica datele IAPC pentru septembrie pe 16 octombrie 2026. Datele sunt și în Calendarul banilor.

Întrebări frecvente

Cât este inflația în România acum?

6,2% în august 2026 (rata anuală a IPC, potrivit INS). După metoda europeană (IAPC), 6,3%.

Care a fost inflația în 2025?

9,7% în decembrie 2025 față de decembrie 2024 și 7,3% ca medie a anului, potrivit indicilor INS.

Când scade inflația la ținta BNR?

BNR estimează, în Raportul asupra inflației din august 2026, că inflația va reveni în intervalul-țintă de 1,5–3,5% la finalul lui 2027.

Datele sunt valabile la 28 septembrie 2026.

Surse