Datoria publică a României a ajuns la circa 1.205 miliarde de lei la sfârșitul lui iulie 2026, adică 60,4% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor. A trecut de pragul de 60% din Tratatul de la Maastricht.
Un „vitezometru” lansat de Institutul European pentru Studii Economice (IES) estimează că datoria crește cu circa 400 de milioane de lei pe zi.
Împărțită la toți locuitorii, inclusiv copiii, datoria înseamnă peste 63.000 de lei de persoană. Doar pe dobânzi, statul a plătit într-un an 57 de miliarde de lei. Calculul nostru.

Cât datorează statul român? Un ceas care se învârte în timp real încearcă să răspundă. Institutul European pentru Studii Economice (IES) a lansat „Vitezometrul Finanțelor Publice”, care arată, secundă cu secundă, cum crește datoria publică. Am verificat cifrele la Ministerul Finanțelor și la Eurostat. Iată ce arată.

4.600 de lei în fiecare secundă

Ultima cifră oficială e cea a Ministerului Finanțelor: la 31 iulie 2026, datoria guvernamentală, calculată după metodologia Uniunii Europene, era de aproape 1.205 miliarde de lei. Cu o lună înainte era de circa 1.197 miliarde. Raportată la economie, datoria a urcat la 60,4% din PIB, de la 60% în iunie.

Vitezometrul IES pornește de la această cifră și de la ritmul în care a crescut datoria în ultimele 12 luni: circa 4.632 de lei pe secundă, adică aproximativ 400 de milioane de lei pe zi. Presupunând că ritmul a rămas același, ceasul arăta pe 21 octombrie circa 1.237 de miliarde de lei.

Atenție: cifra din timp real e o estimare, nu o statistică oficială. Datoria nu crește uniform, zi de zi. Statul se împrumută în tranșe, prin emisiuni de titluri de stat și credite.

Datoria s-a dublat în cinci ani

Sfârșitul anuluiDatoria publică, miliarde de lei% din PIB
2016284,637,8%
2017300,335,3%
2018329,934,6%
2019372,935,2%
2020498,646,9%
2021576,348,6%
2022665,548,1%
2023784,249,3%
2024964,854,8%
20251.137,359,3%
martie 20261.169,960,1%

Date Eurostat, datoria brută a administrației publice.

În martie 2026, datoria era de peste patru ori mai mare decât în primăvara lui 2016 și de 2,3 ori mai mare decât în martie 2021. Doar în ultimul an raportat de Eurostat, între martie 2025 și martie 2026, a crescut cu 171,7 miliarde de lei, adică cu 17%. Calculul nostru.

Ca procent din PIB, datoria a stat în jur de 35% până în 2019. Apoi a urcat brusc în 2020, anul pandemiei, și de atunci n-a mai coborât sub 46%.

Cât îi revine fiecărui român

Dacă împărțim datoria din iulie la cei 19.041.322 de locuitori ai României, fiecăruia, inclusiv copiilor, îi revin circa 63.300 de lei. Calculul nostru. Pe estimarea în timp real, IES ajunge la aproape 65.000 de lei de persoană.

Altfel spus, statul ar avea nevoie de veniturile pe aproape 21 de luni ca să-și plătească toată datoria, dacă n-ar cheltui nimic altceva. În ultimele patru trimestre raportate, veniturile administrației publice au fost de 697,9 miliarde de lei. Calculul nostru.

Dobânzile, tot mai scumpe

O datorie mai mare înseamnă și dobânzi mai mari. Între aprilie 2025 și martie 2026, statul a plătit 57,2 miliarde de lei doar pe dobânzi, potrivit Eurostat. Asta înseamnă circa 157 de milioane de lei pe zi și 8,2% din toate veniturile statului. Pe locuitor, cam 3.000 de lei pe an. Calculul nostru.

Iar ritmul crește. În primul trimestru din 2026, dobânzile plătite au fost cu 22% mai mari decât în primul trimestru din 2025.

Ce înseamnă pragul de 60%

Tratatul de la Maastricht cere statelor din Uniunea Europeană să-și țină datoria sub 60% din PIB. Este și unul dintre criteriile pentru trecerea la euro.

Și legislația românească prevede măsuri când datoria trece de acest prag. În august, Ministerul Finanțelor a informat Guvernul că legea nu-i permite să aprobe măsuri care cresc cheltuielile totale cu personalul sau cu asistența socială, potrivit Economedia.

Ce înseamnă pentru tine

Datoria publică nu e o factură pe care o primești acasă, dar o plătești indirect. Fiecare leu dat pe dobânzi e un leu care nu mai merge la pensii, spitale sau drumuri.
Cu o datorie peste 60% din PIB, spațiul pentru creșteri de salarii la stat și de ajutoare sociale e mai mic, iar presiunea pentru taxe mai mari sau cheltuieli mai mici crește.
Pe de altă parte, statul se împrumută și de la populație. Dacă te gândești la titluri de stat, vezi cum funcționează Tezaur și Fidelis.

Citește și: ce promite noul Guvern pentru pensii, taxe și facturi, ce a decis S&P despre ratingul României, ce s-a scumpit în septembrie.

Datele sunt valabile la 21 octombrie 2026. Cifrele în timp real sunt estimări ale IES, nu date oficiale.