Inflația din viața reală: cât ne costă, de fapt, scumpirile

Primul episod ECONOCAST l-am filmat acolo unde inflația se simte cel mai clar: în Piața Obor din București, printre tarabe. Invitatul este Christian Năsulea, economist și profesor universitar, iar întrebarea de la care am pornit e simplă: de ce dăm an de an mai mulți bani pe aceleași cumpărături?

Răspunsul lui începe cu o bancnotă. „Aceasta este bancnota de 100 de lei sau, cum îmi place mie să-i spun după ce am verificat calculele de astăzi, bancnota din 2020 de 65,14 lei.” Cu alte cuvinte, ce cumpărăm astăzi cu 100 de lei cumpăram acum șase ani cu 65,14 lei.

Ce este, de fapt, inflația

Pentru cine vine la piață, inflația înseamnă scumpirea lucrurilor pe care le cumpărăm și le plătim în fiecare zi. Pentru un economist, înseamnă creșterea medie a prețurilor, măsurată prin indicele prețurilor de consum. Diferența contează: media poate crește chiar și în lunile în care unele alimente se ieftinesc, pentru că e sezonul lor.

De aceea, spune Christian Năsulea, cifra anunțată oficial, ce simte fiecare în buzunar și prețul unui produs anume, într-un loc anume, sunt trei lucruri diferite. „În cifre arată într-un fel și, în buzunarul oamenilor, arată foarte diferit.”

De ce mâncarea se scumpește prima

Acum cinci ani, un kilogram de cartofi costa în jur de 1–1,5 lei. În piață, se vinde acum cu 4–5 lei. Explicația economistului: produsele de bază se scumpesc primele și cel mai tare tocmai pentru că nu le putem evita. Când banii sunt puțini, primele lucruri pe care le cumpărăm sunt bunurile de primă necesitate, iar mâncarea ocupă, mai ales pentru români, un loc foarte ferm în buget. „Nu putem să decidem să nu mai mâncăm.”

La asta se adaugă contextul internațional. Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu au scumpit transportul, iar datele organizației ONU pentru alimentație și agricultură arată de mai mulți ani o tendință de creștere a prețurilor alimentelor care nu pare să se fi încheiat. Pe plan intern, Christian Năsulea pune cea mai mare parte a vinei pe politica bugetară din ultimii ani: statul a pus prea mulți bani în circulație, iar asta a contribuit „probabil cel mai mult” la inflație.

De ce prețurile urcă repede și coboară greu

Al doilea exemplu sunt carburanții. Transportul mărfurilor depinde încă de petrol, așa că orice scumpire la pompă ajunge, în cascadă, în prețul tuturor produselor care trebuie transportate până la noi. Iar prețurile carburanților urcă repede și coboară greu, pentru că firmele reacționează anticipat: scumpesc imediat ce apare un risc, ca să-și protejeze marja, și așteaptă să se asigure că riscul a trecut înainte să ieftinească la loc.

Mecanismul nu ține doar de benzină, ci de aproape toate produsele, alimentare sau nu. Din punctul de vedere al unui manager, e o reacție corectă. Contrapunctul este concurența: acolo unde mulți vânzători vând același lucru în același loc, prețurile coboară mai repede. Piața Obor este chiar un exemplu. Despre prețul de la pompă am scris separat: cât din prețul unui litru ajunge la stat și cât muncești pentru un plin, pe salariul minim.

Prețul salatei nu e inflația din statistică

Pe tarabe, salata verde ajunsese la 6 lei, iar ridichea și ceapa la 3 lei. Statistica arăta atunci o scumpire medie a alimentelor de 10% într-un an, dar asta nu înseamnă că fiecare produs s-a scumpit cu 10%. Unele au crescut mai mult, altele mai puțin, iar în funcție de sezon prețurile urcă și coboară.

Comercianții din Obor simt că oamenii cumpără mai puțin. Chiar și așa, piața rămâne o soluție pentru mulți: concurența dintre tarabe ține prețurile mai jos decât în alte locuri. La produsele perisabile, costurile sunt oricum mai mari. Marfa trebuie vândută cât e bună, standardele de siguranță alimentară adaugă cheltuieli, iar legumele aduse în februarie, din afara sezonului, trec printr-un lanț lung și scump până la tarabă.

Cât mai valorează 100 de lei din 2020

Dacă primești același venit ca în 2020, puterea ta de cumpărare a scăzut cu aproximativ o treime. Potrivit statisticii oficiale, spune Christian Năsulea, veniturile au ținut în medie pasul cu inflația în ultimii șase ani, ba chiar au crescut mai mult. Media ascunde însă diferențe mari.

Un studiu al Institutului European pentru Studii Economice din 2023, făcut pe datele Institutului Național de Statistică, a găsit o legătură solidă între nivelul veniturilor și viteza cu care acestea se ajustează la scumpiri: cu cât câștigi mai puțin, cu atât veniturile tale țin pasul mai greu. Pensionarii se află, în majoritate, în categoriile cu cele mai mici venituri, iar creșterile lor depind de decizii politice care vin cu întârziere, cu excepția anilor electorali.

„Face, din păcate, să fie cel mai greu pentru cei pentru care oricum era cel mai greu.”

Un sfat practic de la economist: o piață în care vin mulți pensionari are, de regulă, prețuri bune, pentru că oamenii cu venituri mici sunt cei mai atenți la fiecare leu.

Prima la inflație în UE, dar nu și la prețuri

România a avut cele mai mari creșteri de prețuri din Uniunea Europeană, dar nu are cele mai mari prețuri. În ultimii 15–20 de ani, am trecut de la o țară cu prețuri și salarii mici la o țară cu prețuri și salarii medii. Prețurile și veniturile sunt în continuare mai mici decât în multe țări europene, dar nu mai suntem la coada Europei.

Trei idei de reținut

1. Inflația nu e la fel pentru toată lumea. Fiecare are o „inflație personală”, în funcție de produsele pe care le cumpără.
2. Rata anunțată oficial este o medie. Nu o vei regăsi exact în prețul unui produs anume, la piață.
3. Veniturile trebuie să țină pasul. Dacă salariul nu a crescut suficient în ultimii ani, merită să cauți alternative, inclusiv un loc de muncă mai bine plătit.

Christian Năsulea mai adaugă o observație despre obiceiuri: risipa din perioada sărbătorilor și cumpărăturile care nu țin nici de nevoi, nici de dorințe. Iar concluzia lui se aplică și la piață, și la salariu: „Cea mai eficientă metodă ca să ai venituri mai mari și să poți face față unei lumi în continuă schimbare este să cauți întotdeauna alternative mai bune.”

Citește și

• Inflația în România, explicată: cât este acum și cum se calculează
• Dobânda de politică monetară a BNR: ce este și cum ajunge la tine