Actualizare: S&P a anunțat decizia pe 2 octombrie: România își păstrează ratingul BBB-, cu perspectivă negativă. Citește ce a decis agenția și ce înseamnă pentru banii tăi.
S&P evaluează din nou România vineri, 2 octombrie 2026. Decizia se publică după închiderea piețelor, potrivit regulilor europene.
Acum, România are la S&P ratingul BBB-, cea mai joasă treaptă din categoria recomandată pentru investiții, cu perspectivă negativă.
Fitch (BBB-) și Moody’s (Baa3) au tot ultima treaptă de investiții, și ele cu perspectivă negativă.
O retrogradare la S&P nu îți schimbă rata sau economiile peste noapte, dar poate scumpi împrumuturile statului și poate pune presiune pe leu, avertizează BNR.

Ratingul de țară este nota pe care agențiile internaționale o dau capacității unui stat de a-și plăti datoriile. De el depinde cât de ușor și cât de ieftin se împrumută statul. Iată unde se află România, ce urmărește S&P și ce ar putea însemna o decizie negativă pentru tine.

Ce este ratingul de țară?

Agențiile de rating notează statele pe o scară cu litere. La S&P și Fitch, treptele merg de la AAA (cea mai sigură) în jos: AA, A, BBB, BB, B și așa mai departe, fiecare cu plus și minus. La Moody’s, echivalentele sunt Aaa, Aa, A, Baa, Ba.

  • BBB- (Baa3 la Moody’s) este cea mai joasă treaptă din categoria „investment grade”, adică recomandată pentru investiții.
  • BB+ (Ba1) și mai jos înseamnă categoria speculativă, numită în piață „junk”.
  • Perspectiva (pozitivă, stabilă sau negativă) arată în ce direcție ar putea merge ratingul. O perspectivă negativă înseamnă un risc mai mare de retrogradare.

Unde se află România acum

AgențiaRatingulPerspectivaUltima decizie
S&P Global RatingsBBB-negativă15 mai 2026, rating confirmat
Fitch RatingsBBB-negativă31 iulie 2026, rating confirmat
Moody’sBaa3negativă7 august 2026, rating confirmat

Toate trei țin România pe ultima treaptă de investiții. S&P a confirmat ratingul pe 15 mai într-o evaluare în afara calendarului, pe care a justificat-o prin destrămarea coaliției de guvernare după moțiunea de cenzură, și a anunțat atunci că următoarea evaluare programată este pe 2 octombrie.

Ce urmărește S&P

În comunicatul din 15 mai, S&P a explicat perspectiva negativă prin riscurile ridicate legate de reducerea deficitelor bugetar și extern în următoarele 6–12 luni și prin sensibilitatea României la schimbarea încrederii investitorilor străini. Agenția a scris că:

  • ar putea retrograda ratingul dacă blocajul politic s-ar prelungi sau ar împiedica reducerea deficitului în 2027, dacă România nu ar primi fondurile europene așteptate sau dacă presiunile externe, de exemplu de pe piața energiei, s-ar agrava;
  • ar putea trece perspectiva la stabilă dacă deficitele bugetar și extern s-ar reduce substanțial, cu revenirea creșterii economice;
  • estima un deficit bugetar de 6,25% din PIB pentru 2026 și nevoi de finanțare externă de circa 18% din PIB, iar investitorii străini dețin peste jumătate din datoria publică.

Cifrele la zi:

  • deficitul bugetar din 2025 a fost de 7,9% din PIB după metodologia europeană, față de 9,3% în 2024 (Eurostat);
  • ținta de deficit cash pentru 2026 este de 6,2% din PIB (BNR); în primele opt luni, deficitul a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% cu un an înainte, potrivit Ministerului Finanțelor;
  • datoria publică era de 59,3% din PIB la sfârșitul lui 2025 (Eurostat);
  • dobânda la titlurile de stat pe 10 ani a fost de 7,68% pe 28 septembrie 2026, față de 6,82% la sfârșitul lui 2025 (BNR).

Parlamentul are programat pe 30 septembrie votul de învestitură pentru guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, potrivit Agerpres.

Când aflăm decizia?

Vineri, 2 octombrie, seara. Regulamentul european privind agențiile de rating (nr. 1060/2009) cere ca ratingurile de țară să fie publicate după un calendar anunțat dinainte, în zile de vineri, după închiderea piețelor reglementate și cu cel puțin o oră înainte de deschiderea lor. Abaterile de la calendar sunt permise doar cu o explicație detaliată.

S&P poate confirma ratingul și perspectiva negativă, poate trece perspectiva la stabilă sau poate retrograda ratingul.

Ce s-ar întâmpla dacă S&P retrogradează România

  • România ar fi sub pragul de investiții doar la S&P. Fitch și Moody’s ar rămâne, deocamdată, la ultima treaptă de investiții.
  • Banca Centrală Europeană acceptă ca garanție titlurile de stat cu cel puțin un rating de nivel BBB-/Baa3 de la una dintre agențiile pe care le recunoaște, dintre care fac parte S&P, Fitch și Moody’s. Pe 25 septembrie, pe lista BCE erau 93 de titluri românești în euro și dolari.
  • Indicii de obligațiuni urmăriți de fondurile de investiții au reguli diferite. Indicii Bloomberg folosesc ratingul din mijloc al celor trei agenții, așa că o singură retrogradare nu ar scoate România din ei; a doua, da. România nu face parte din indicele global FTSE (WGBI), iar în indicele FTSE pentru piețele emergente pragul este mult mai jos.
  • Costurile de finanțare. BNR avertizează, în Raportul asupra inflației din august 2026, că abaterile de la ajustarea fiscală asumată pot afecta percepția investitorilor, ratingurile, prima de risc și cursul de schimb. Banca centrală nu a publicat o estimare a efectului unei retrogradări asupra dobânzilor sau a cursului.
  • Băncile. Expunerea băncilor din România față de stat reprezintă 27,6% din activele lor, față de o medie europeană de 9,7%, potrivit BNR (martie 2026). Dacă prețul titlurilor de stat scade, scade și valoarea acestor active.

Ce s-a întâmplat în Ungaria

Ungaria a pierdut ratingul de investiții la toate cele trei agenții între noiembrie 2011 și ianuarie 2012. Dobânda medie la titlurile pe 10 ani a urcat de la 7,64% în septembrie 2011 la 9,51% în ianuarie 2012, iar euro s-a scumpit de la 273 la 321 de forinți, apoi ambele au coborât în lunile următoare, deși ratingurile au rămas sub pragul de investiții. Agenția ungară a datoriei publice a pus creșterea din acea iarnă și pe seama crizei din zona euro, așa că efectul ratingului nu poate fi izolat. Ungaria a revenit la ratingul de investiții în 2016.

Ce înseamnă pentru tine

Rata la credit nu se schimbă peste noapte: IRCC se recalculează o dată pe trimestru, din dobânzile dintre bănci, iar perioadele cu dobândă fixă rămân fixe. Vezi cum funcționează IRCC.
Titlurile Tezaur și Fidelis pe care le ai deja au dobândă fixă, care nu se schimbă. Dobânzile la emisiunile noi depind de cât plătește statul ca să se împrumute.
Dacă plătești în euro o chirie sau o rată, urmărește cursul: o presiune pe leu s-ar vedea acolo. Verifică oricând cursul BNR.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă „junk”?

Este numele din piață pentru categoria speculativă: ratinguri de la BB+ (Ba1 la Moody’s) în jos. Multe fonduri de investiții au voie să cumpere doar titluri cu rating de investiții.

Contează dacă doar o agenție retrogradează?

Da, dar mai puțin decât dacă o fac două sau trei. Pentru garanțiile BCE contează cel mai bun rating, iar pentru indicii Bloomberg, ratingul din mijloc.

Când mai evaluează Fitch și Moody’s România?

Datele sunt în calendarele publicate de agenții; ultimele evaluări au fost în iulie (Fitch) și august 2026 (Moody’s).

Informațiile au caracter explicativ. Datele sunt valabile la 28 septembrie 2026; revenim după decizia S&P.

Surse